not again!!!!!!!!

oh nu nu din nou.....mi-am promis ca nu mai iubesc in urma intamplarii de mai jos mi-am incalcat propia regula si dupa cum se vede am gresit iar....m-am indragostit iar dar nu inteleg nimic din aceasta iubire.....il iubesc enorm de mult chiar daca mi-am interzis sa iubesc absolut deloc inima nu asculta de mine a facut o pasiune imensa pt aceasta persoana inima mea parca sare in sus de fericire cand sunt in preajma lui...nu ne-am cunoscut in imprejurari foarte potrivite dar pur si simplu m-a fermecat....nu pot exprima in cuvinte iubirea mea pt el nici nu cred ca se poate exprima iubirea ea e o emotie care doar se poate simti dar pana sa apara el in viata mea eram pierduta in spatiu fara directie fara scop fara tragere de inima pt nimic doar traiam....dar cand sunt cu el totul dispare pot zambi....eu pot zambi sincer fara abtineri fara...teama uit de probleme ma simt pretuita si importanta pt cineva simt ca am un scop dar ceva nu e bine am simtit asta acum ceva timp ca ceva nu e bn e prea frumos....nu obisnuiesc sa ma uit in telefonul persoanelor care sunt langa mine mai ales in telefonul partenerului meu dar ceva era prea ciudat incepuse sa-i sune telefonul si sa respinga apelul....pana la urma am avut vaga impresie ca si-a dat telefonul pe silentios si primea mesaje intruna.....nu am planuit sa ma uit in telefon pur si simplu a fost un impuls de moment....mare gresala am facut...aveam dreptate avea mesaje de la fosta lui iubita vorbeau prin mesaje nu mi-a venit sa cred...ma gandeam analizam....ma mintea cand imi spunea ca e al meu...numai al meu....inimaginabil sentiment....nici nu pot explica ma simteam folosita exact ca o jucarie....simteam ca mam mintit tot timpul singura spunand-umi ca insemn ceva pentru cineva....nu realizam ce se intampla nu stiam ce sa-i spun...ce sa fac....nu vream sa-l pierd....il meritam mai mult il iubeam mai mult decat oricine....am ramas pe ganduri mi-am zis ca asa ceva trebui chibzuit si asa am facut...gresala mea a doua zi...ma parasit...pentru ea....a disparut fara nici un cuvant fara nici un mesaj fara nimic....ma durut mai mult decat orice....praca fiecare durere de acest fel devine mai puternica cu timpul am simtit dintr-o data ca nu mai am nici un rost ca viata mea nu mai are nici un sens imi doream sa mor....stiu e o prostie un gand nebun si nechibzuit dar asta simteam asta imi doream nu mai vream nimic il vream pe el....vream explicatii...un raspuns la vesnica intrebare de ce...de ce ma ales pe mn sa-mi fure inima si sa dispara asa de ce ma ales pe mine din atatea fete ca sa ma distruga de ce eu.....??in sfarsit a vb cu mine ne-am intalnit si mi-a spus in continuare ca ma iubeste doar ca nu poate sa fie numai cu mine....nu mai inteleg nimic...nu stiu ce sa fac il iubesc il vreau langa mine....nu sunt intreaga fara el....nu mai zambesc deloc....sunt ratacita...fara directie.....dar ma doare enorm....exista ea.....nus sunt sigura o iubeste pe ea sau pe mine dc nu poate fi doar cu mine......nu mai inteleg absolut nimic.....mai ales acum am nevoie sa fie langa mine mai mult decat orice....sa intamplat singurul lucru de care-mi era frica cel mai mult...am ramas insarcinata...cu el....cu tot cu anticonceptionale am ramas insarcinata ...inebunesc in adevaratul sens al cuvantului turbezzzz la propiu eu...insarcinata....nu se poate sa fie adevarat nu vreau sa fie adevarat nu vreau asa ceva.....am 19 ani amarati nu am nevoie de un copil nu imi permite situattia planurile pe care le am de viitor nu imi permit asa ceva....nu se poate de ce se intampla asa ceva....de ce acum.....sa nu mai spun ca decand ma stiu am fost si sunt si voi fi total impotriva avortului.....inebunesc.....bineinteles ca am hotarat sa fac avort....nu am alta solutie.....dar mi-e atat de greu....simt ca inebunesc treptat ma culc si ma trezesc plangand....nu mai realizez nimic parca sunt in transa.....parca sunt si nu constienta de ce urmeaza sa fac....eu un avort.....eu voi pune capat unei vieti inainte sa inceapa eu ma voi transforma intr-o criminala......cu ce drept....cu ce drept omor eu aceasta fiinta.....cu ce drept...ii rapesc eu..sansa la viata....mi-am pierdut orice respect fata de principiile mele morale acum chiar ca sunt la pamant....iar el....nu e langa mine...sa ma sprijine sa ma tina in brate atunci cand plang e cu ea....si totusi imi spune ca ma iubeste ca e totusi langa mine....nu mai inteleg.....daca ma iubeste daca e langa mine cum de sunt tot singura atunci cand plang si cand mi se rupe inima de durere cum de adorm si ma trezesc tot singura....as vrea sa inteleg as vrea sa dispara durerea asta se apropia ziua avortului nici nu vreau sa stiu ce voi simti atunci nu ma refer la durerea fizica cat la durerea sufleteasca...numai cand ma candesc imi curg lacrimile fara sa le pot controla....nu pot concepe ca voi fi nevoita sa fac eu asa ceva....nu poate fi adevarat....si sunt tot singura ca de obicei....doar atat mai pot sa zic ca de obicei.....